Stiri

Efectele schimbărilor climatice: fructele exotice prind rădăcini în România

3
min
30/5/2020

Un medic din Lugoj culltivă kiwi in grădină cu o medie de 300 de kg de fructe pe sezon, iar un sătmărean are producție record de goji

După o vizită la hypermarket, ne întoarcem acasă cu kiwi din Italia, smochine din Grecia sau rodii din Turcia. Sunt țări care exportă fructe exotice în întreaga lume. Curând, astfel de fructe ar putea avea rădăcini crescute în pământul românesc. Și nu vor fi rezultatul cercetătorilor din domeniu. Chiar clima le va favoriza creșterea. Pentru că încălzirea globală are efecte și pe plaiurile mioritice și doar agricultorii care se vor adapta vor mai avea recolte de strâns.

2020 este al treilea cel mai secetos an agricol de când se fac măsurători. În ultimele luni, pământul ar fi avut nevoie de aproximativ 600 de litri de apă pe metrul pătrat. Însă culturile nu au primit nici un strop de ploaie. “Seceta s-a instalat încă din toamna anului 2019. Am avut o iarnă călduroasă, fără precipitații, și cea mai secetoasă lună aprilie din istoria măsurătorilor.” spune Elena Mateescu, directorul executiv al ANM.

Grâul, porumbul sau rapița nu au nici o șansă să crească în astfel de condiții. Ce e vitreg pentru ele, e propice pentru kiwi, spre exemplu, care crește liniștit dacă are parte de ierni blânde și de cel puțin 150 de zile călduroase în perioada de dezvoltare. În 2010, Ion Lina - un medic din Lugoj - a schimbat vița de vie din curtea casei sale cu câteva fire de kiwi pe spalir. După cinci ani a strâns și prima recoltă. Iar de la un sezon la altul a ajuns să culeagă până la 300 de kilograme de fructe!

Marius Cocean este campion la kickboxing. Pe lângă sport, mai are o mare pasiune: livada din județul Argeș unde are smochini. I-a plantat tot pentru decor. După doi ani, au apărut și primele fructe.

De departe, lovitura a dat-o un sătmărean care are la Ciuperceni o producție-record de goji, pe care o vinde în afara țării. Soiul din Tibet a prins imediat în pământul românesc. După câțiva ani, cu ajutorul cercetătorilor din Cluj, a reușit chiar să creeze propriul soi, care este acum căutat în toată lumea.

Valeriu Tabără - fost ministru al Agriculturii, acum președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice - spune și el că singura șansă pe care o au agricultorii români este să cultive plante specifice zonelor calde. ”Cred că multe plante din zonele calde pot să îşi facă loc, la un moment dat, depildă măslinul. Putem produce smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac”, spune fostul ministru.

Despre adaptare se vorbește și la Bruxelles. “În multe cazuri însă, la nivelul exploatațiilor agricole, adaptarea nu s-a produs încă din multe motive, cum ar fi lipsa de resurse pentru investiții, lipsa de inițiative politice de adaptare, de capacitate instituțională și de acces la informații despre adaptare.” spunea Blaz Kurnik, expert al Agenției Europene de Mediu în impactul schimbărilor climatice și adaptarea la acestea într-un interviu publicat de AEM.