Bazinul Mării Negre reprezintă un ecosistem cu particularităţi unice, printre care se numără şi faptul că straturile de apă nu se amestecă aproape niciodată – arată specialiştii Mare Nostrum. Până acum, ecosistemul Mării Negre era considerat unul dintre cele mai degradate din lume:

• Cantitatea de oxigen din Marea Neagră a scăzut cu 44% în perioada 1955 -2015, iar adâncimea de penetrare a oxigenului din bazin a scăzut de la 140 m în 1955, la 90 m în 2015, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare anuală înregistrată în această perioadă.  
• Evoluţia anuală a temperaturii apei din Marea Neagră (la staţia Constanţa) creşte cu +0,02°C/an şi s-a observat tendinţa descrescătoare a salinităţii, cu o medie de 0,01PSU/an - (INCDM, 2012).      
• Fenomenele de îngheţ: din 1929 până în 2012 au avut loc 16 astfel de evenimente, cele mai frecvente în luna februarie (luna cu temperaturi minime ale aerului şi apei mării).

După sfârșitul perioadei de carantină, cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa din Constanța au început să adune date care să ateste că pauza din timpul stării de urgență a fost benefică pentru ecosistem. Aparițiile delfinilor lângă mal sunt tot mai numeroase, iar mamiferele marine vin în căutarea bancurilor de pești care încep să se refacă. Marea Neagră are o capacitate trofică mare, are cinci fluvii care aduc substanțe trofice pentru diferite specii, cum ar fi scrumbia. Lipsa poluării și a traficului marin din aceste luni a fost benefic reproducerii și refacerii stocului marin.

În momentul de față este organizată o expediție în zona marină a rezervației biosferei și se evaluează speciile de pește, iar datele sunt folosite pentru a stabili și cotele de pescuit pentru țara noastră. Deși avem voie să pescuim mai mult - primăvara aceasta s-a prins foarte multă hamsie, calcan, stravid și scumbrie - peștele din Marea Neagră ajunge rar pe piața noastră. Mâncăm anual 20 de mii de tone de pește autohton și 100 de mii de tone din import.