Cele mai multe discuții despre problema din ce în ce mai mare a deșeurilor de plastic se învârt în jurul ambalajelor de unică folosință, precum pungi, PET-uri, caserole. Însă, autorii unui nou studiu atrag atenția că surse mai importante de deșeuri sunt industriile de electronice, de mobilă, de construcții, cea de automobile, precum și diferite produse consumabile.

„Gestionarea plasticului a devenit o provocare majoră și complexă de mediu și ambalajele din plastic justifică în mod clar eforturile actuale de reducere, recuperare și reciclare a materialelor”, a spus Gregory Keoleian, directorul Centrului pentru Sisteme Durabile de la Școala pentru mediu și durabilitate a Universității din Michigan și autor principal al studiului. Totuși, deși ambalajele din plastic au reprezentat o piață importantă în Statele Unite, în 2017 – când a fost realizată cercetarea -, studiul arată că două treimi din plasticul dat în folosință în acel an a intrat pe alte piețe.

Autorii studiului spun că lucrarea lor a fost prima caracterizare completă a utilizării materialelor plastice în întreaga economie americană. Astfel, concluzia a fost că rata generală de reciclare a materialelor plastice în SUA este ușor mai mică decât estimările anterioare: doar 8% din materialele plastice care au ajuns la sfârșitul duratei lor de viață utilă în 2017 au fost reciclate. Analiza anterioară, realizată de Agenția pentru Protejarea Mediului (EPA), a luat în calcul doar deșeurile solide din plastic, din gropile de gunoi, adică ambalaje și caserole. Estimarea EPA arăta că rata de reciclare a deșeurilor din plastic, tot pentru 2017, era de 8,4%.

Noul studiu a luat în calcul și deșeurile din plastic din construcții și demolări, precum și pe cele din industria de mașini.

Ambele analize au arătat că în jur de 76% din deșeurile din plastic din 2017 au ajuns la gropile de gunoi.

„Am creat o hartă detaliată a traseului plasticului – de la producție, la utilizare și gestionarea deșeurilor – și am urmărit plasticul în funcție de tip și de diferitele piețe”, a precizat Keoleian. „Am caracterizat problema prin aceste lentile mai largi ca să prioritizăm soluțiile care vor avea impact.”