Fostul guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Mălin Muşatescu, a declarat, pentru Agerpres, în contextul în care autorităţile nu au dat încă ordinul de prohibiţie a pescuitului deşi la ştiucă a început perioada de reproducere, că măsurile de prohibiţie care se adoptă în România trebuie să ţină cont de zonă, condiţii climatice şi de fiecare specie, el avertizând că altfel în Deltă se va ajunge la o "apocalipsă piscicolă" şi statul va fi nevoit în cele din urmă să suspende pescuitul comercial.
„Lupta epică” pentru prohibiție
El a apreciat drept "o luptă epică" discuţiile pe care le-a avut în anii trecuţi cu autorităţile naţionale privind emitere acestor ordine. Totodată, Mălin Muşatescu a subliniat că în Deltă se înregistrează un declin evident al resursei piscicole nu numai la ştiucă, el estimând că în viitor se poate ajunge chiar la o suspendare a pescuitului comercial în Deltă, situaţie în care statul va trebui să plătească şi compensaţii către pescarii din zonă.
În anul 2018, fostul guvernator Mălin Muşatescu a impus prima măsură de protecţie a ştiucii, prin care nu le-a mai fost permis pescarilor sportivi-recreativi să reţină capturile din această specie.
"Am nişte prieteni care au fost la ştiucă şi mi-au spus că este jale, dar mai rău este că sunt plase peste tot. Efectiv, nu ai cum să intri cu o barcă decât dacă ştii perfect unde au pus ei plasele. Unele sunt la vedere, altele sunt ascunse, pentru că sunt ilegale, nu au marcă, nu au nimic pe ele. Şi e greu de mers aşa.
Când am dat <catch and release> (prinde şi eliberează – n.r.) la ştiucă, nu exista setcă. Ea începea din noiembrie, iar pe apă mică nu era. Practic, era vintirul şi ştim foarte bine că ştiuca în vintire intră mai greu", a amintit fostul guvernator al Rezervaţiei.
Cât costă icrele de știucă
Muşatescu crede că soluţia pentru protejarea ştiucii este ca prohibiţia la această specie să fie prevăzută pentru anul viitor în ordinul din acest an.
"Soluţia ar fi să stabileşti cu un an de zile înainte că ştiuca va intra în prohibiţie din 1 ianuarie şi cu asta, basta. La noi, din păcate, prohibiţia e prost făcută pentru că nu ţine cont de zonă, de condiţiile climatice şi de specie. E făcută voit tocmai pentru ca pescarii să-şi ia tainul de icre.
Apropo, icra de ştiucă e undeva la 400 de lei azi, în Deltă, iar la Constanţa restaurantele sunt gata să dea oricând şi 100 de euro pe kilogram. Cererea e foarte mare. E o înţelegere tacită între băieţii care mai fac nişte bani cu icrele de ştiucă şi cei de la Agricultură, în special", a afirmat Mălin Muşatescu.
Fostul guvernator al Deltei a amintit şi cât de greu a convins timp de doi ani autorităţile naţionale să emită mai devreme ordinul de prohibiţie.
"Am prins doi ani, cu două ordine de prohibiţie. Întotdeauna am avut o luptă epică cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANP), la Ministerul Mediului, pentru că preşedintele ANPA nu era de acord cu nimic din ce însemna protecţie, mai ales faţă de ştiucă.
Am stat pe coridoare, am bătut la uşi la Ministerul Mediului şi am încercat să împingem puţin lucrurile şi la Ministerul Agriculturii. S-a mişcat, iar ordinul a apărut undeva prin 15 ianuarie, ceea ce a fost epocal, pentru că ei dădeau ordinul în februarie sau chiar în martie", a menţionat fostul guvernator.
Statul va interveni prea târziu
Potrivit acestuia, iniţiativa din 2018 a protejării ştiucii şi a altor trei specii de peşti - somn, şalău şi crap, trebuia continuată cu măsuri complementare.
"În anul următor, am dat liber la ştiucă, să se ia ştiucă dar numai două bucăţi care să nu depăşească împreună cinci kilograme. Când am dat chestia asta, crapul a fost <catch and release>. Ne-am gândit să facem un an ştiucă, unul crap, unul somn.
Nu plângea nimeni, nu dădea nimeni faliment şi reuşeam cât de cât să dăm respiro unei specii să se refacă. Nu a vrut nimeni treaba asta. Dar aşa se face management pe pescuit sportiv în toată Europa", a precizat Muşetescu.
În opinia sa, autorităţile române vor fi nevoite în curând să suspende pescuitul comercial în Deltă, din cauza declinului resursei piscicole.
"Toată lumea care vine în Deltă vrea să ia ceva acasă. E ca şi cum ai merge la Sinaia şi când pleci iei un brad, un teleski. Nu e ok, pentru că atunci când mergi la un restaurant, mănânci, te distrezi, dar nu pleci cu scaune acasă.
Localnicii trebuie să înţeleagă că resursa e finită, că turismul e o alternativă viabilă ca să le creeze un standard de viaţă onorabil. Vă spun sigur, statul va închide pescuitul comercial. Nu ştiu dacă anul ăsta, peste doi sau trei ani, pentru că va fi o apocalipsă piscicolă în Deltă. Statul va interveni când nu mai e nimic de făcut. Va închide pescuitul să se refacă peştele şi va trebui să plătească şi compensaţii.
Dacă nu va da compensaţii, va închide degeaba pescuitul, pentru că oamenii vor bracona. Va fi singura lor şansă să mai trăiască cumva în Delta Dunării", a conchis fostul guvernator al Rezervaţiei.
Știucile, din ce în ce mai mici
Garda de Coastă informat că a făcut săptămâna trecută două acţiuni în timpul cărora din zone strict protejate din Rezervaţie au fost ridicate plase monofilament cu lungimi de 1,375 kilometri, respectiv 1,5 kilometri.
Pescarii din Deltă continuă să prindă ştiucă, deşi a început perioada de reproducere a speciei, perioadă în care exemplarele acesteia ar fi trebuit să fie protejate, dar ordinul de prohibiţie a pescuitului nu a fost încă aprobat de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii. Capturile pescarilor din această specie sunt mai mici decât cele de acum trei ani cu circa 35%, potrivit preşedintelui Federaţiei Organizaţiilor de Pescari din Delta Dunării, Lucian Sanda.
Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Deltă, Dan Verbina, a anunţat că pescarii comerciali vor ca la începutul lunii viitoare să oprească pescuitul la ştiucă, dacă ordinul de prohibiţie nu va fi publicat până atunci în Monitorul Oficial. Verbina a mai spus că a început discuţiile şi cu proprietarii de cherhanale, astfel încât capturile de ştiucă să nu mai fie preluate de la pescari.
Datele Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată că în perioada 2011-2022, cea mai mare captură de ştiucă, de 217,132 tone de ştiucă, a fost raportată în anul 2018, iar cea mai mică, de 35,096 tone, a fost raportată în anul 2012. Din raportările oficiale făcute până la finele săptămânii trecute de pescari, anul trecut aceştia au capturat circa 45 de tone de ştiucă dintr-o captură totală permisă în Rezervaţie de 185 de tone.
Icre cu bobul mare
Încă de la finele anului trecut, guvernatorul Rezervaţiei, Gabriel Marinov, a declarat că ştiuca trebuie protejată în perioada 1 ianuarie-15 martie şi şi-a exprimat speranţa ca ordinul de prohibiţie a pescuitului să fie semnat în luna ianuarie de ministerele Mediului şi al Agriculturii.
Ştiuca este una dintre speciile cele mai apreciate din Delta Dunării, datorită icrelor care au bobul mare comparabil cu cel al icrelor de sturion şi este materia primă pentru unul din produsele piscicole tradiţionale din zonă cu recunoaştere la nivel european.
Potrivit lucrării "Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării", semnată de cercetătorul Institutului Naţional Delta Dunării, Vasile Oţel, de-a lungul timpului, capturile de ştiucă au scăzut de la o cantitate maximă de 2.666 de tone, în anul 1965, la 4 tone, în anul 1995.
Sursa foto: Pixnio/ Drazen Nesic