Sursele eoliene şi solare au generat a cincea parte (22,28%) din electricitateadin Uniunea Europeană, în 2022, depăşind pentru prima dată gazele naturale(19,91%), într-un sector dominat de nuclear şi energie hidro (32,04%), conformdatelor publicate marţi de think tank-ul Ember Energy, relatează agenţia EFE.

Cărbunele, creștere modestă

‍
"Europa a evitat ce era mai rău din crizaenergetică", a subliniat într-un comunicat responsabilul cu data insightde la Ember, Dave Jones, care a adăugat că şocurile din 2022 au cauzat un micavans în producţia de electricitate pe bază de cărbune, dar un enorm impulspentru regenerabile, motiv pentru care "orice teamă legată de o revenire acărbunelui deja a murit".
În pofida faptului că această criză energetică arevitalizat producţia pe bază de cărbune, creşterea utilizării acestuicombustibil fosil pentru producerea de electricitate a fost de numai 1,5 punctecomparativ cu anul anterior, până la 15,99% din energia electrică produsă înblocul comunitar, şi cu o tendinţă de scădere de 6% în ultimele patru luni din2022.
De fapt, cele 26 de centrale pe cărbune puse însituaţia de urgenţă au funcţionat la o medie de 18% din capacitate şi s-autilizat doar o treime din cele 22 de milioane de tone adiţionale de cărbuneimportate de UE anul trecut.
Însă, emisiile de dioxid de carbon din generareade energie electrică în Uniunea Europeană s-au majorat cu 3,9% (26 milioanetone CO2), cu cele mai mari creşteri înregistrate în Germania (13 milioane toneCO2, +6,1 %), Spania (7,6 milioane tone CO2, +19%), Italia (6,9 milioane toneCO2, +9.3%) şi Bulgaria (4,7 milioane tone CO2, + 23%), dar în scădere înPolonia, al doilea mare emitent din UE (minus 3,7 milioane tone CO2, -2,9 %).

Vântul și soarele au suplinit lipsa gazului

‍
Pe de altăparte, producţia solară a avut un avans de 24% în 2022 şi cea eoliană de 33% înUE şi au dus la economii de zece miliarde euro din înlocuireagazelor naturale, conform Ember.
Douăzeci din cele 27 de state membre şi-au bătutpropriile recorduri, printre acestea numărându-se şi Spania, datorită atâtmăsurilor politice, cât şi cetăţenilor, care şi-au instalat panouri solare peacoperişuri.
Ţara cucea mai mare producţie de energie solară a fost în 2022 Olanda (14%), care apreluat conducerea de la Spania (12%). Spania se situa pe primul loc în topulUE în ceea ce priveşte noile capacităţi instalate (+21%), dar Ţările de Jos audublat această rată (51%).
Totodată, în 2022, cererea de electricitate s-aredus cu 7% comparativ cu anul anterior şi cu 8,5% în ultimul trimestru al unuian în care UE s-a confruntat cu "o triplă criză" în sector: puternica scădere a livrărilor de gaze din Rusia şi nişte niveluri istoric scăzute de energie nucleară (din cauza blocării unei părţi din parcul atomic al Franţei)şi hidro (din cauze meteorologice).

Blocajul nuclear francez s-a simțit

‍
Blocajul din sectorul nuclear din Franţa, care în2022 a trecut de la exportator la importator net de energie electrică perelaţia cu Germania, Spania şi Marea Britanie, a evidenţiat "cât deimportante sunt interconexiunile pentru a asigura securitateaaprovizionării".
Această circumstanţă explică, potrivit Ember,creşterea cererii de gaze pentru generarea de electricitate în Spania (22%) şiFranţa (29%), care "probabil că nu s-ar fi majorat dacă nu ar fi fostmarile pierderi în ceea ce priveşte energia nucleară din Franţa, care au avutca rezultat exporturi mai mici în Spania".Sectorul de energie din cele două ţări a avut, deasemenea, de suferit din cauza celei mai grave secete înregistrate în ultimii500 de ani în Europa, care a diminuat generarea de energie hidro cu 23% înFranţa şi cu 37% în Spania.
La nivelul UE, producţia pe bază de gaze a crescut cu 0,8% şi cea pe bază de combustibilifosili cu 3%.

„Mai este mult de făcut”

‍
Producţia pe bază de combustibili fosili ar putea creşte cu 20% în 2023 şi, "cu sprijinul adecvat, energia solară ar puteasă atingă noi recorduri", a estimat CEO-ul patronatului comunitar dindomeniu, Solar Power Europe, Walburga Hemetsberger.Ember preconizează că în viitor cărbunele vapierde din importanţă şi gazele, care se aşteaptă să fie mai scumpe decât cărbunele, "cel puţin până în 2025", vor înregistra o scădere şi maimare ca urmare a avansului producţiei eoliene şi solare şi graţie reveniriiproducţiei hidro şi nucleare franceze.

Mai poți citi: Proiect pentru instalarea panourilor fotovoltaice şi a pompelor de căldură pentru 860 de apartamente din Sectorul 3

"Aceasta demonstrează că reducerea cererii, împreună cu o creştere semnificativă a producţiei eoliene şi solare, pot duce la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul energiei electrice. Nu trebuia să fie necesară o criză a gazelor pentru a înţelege asta şi a acţiona în consecinţă", a declarat coordonatoarea politicilor energetice din cadrulClimate Action, Elif Gunduzyeli.Responsabilul patronatului european WindEurope,Giles Dickson, a salutat aceste date, dar a semnalat că "mai este mult de făcut" pentru a atinge obiectivele din sectorul regenerabilelor şi a ceruto politică industrială bazată pe energii curate şi "redesenarea"corect a pieţei de electricitate.

‍

foto: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine