România trebuia să finalizeze construcția primului depozit de deșeuri nucleare slab și mediu active în anul 2014, dar nici până în prezent nu s-a băgat prima cazma în pământ.
Celălalt proiect prevede construcția unui depozit geologic de mare adâncime pentru deșeurile înalt radioactive ale cărui costuri vor fi de minim 2,88 miliarde de euro.
Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive va construi cele două depozite din banii colectați de la Nuclearelectrica, companie de stat care contribuie cu câte 2 euro pentru fiecare megawatt oră de energie electrică produs.
Deșeuri radioactive îngropate la Băița
Deșeurile radioactive din România sunt produse în prezent doar de Nuclearelectrica, producătorul de energie electrică pe care Comisia Europeană o consideră „energie curată”. Un alt generator de deșeuri radioactive a fost și Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, de la Măgurele.
Reactorul nuclear de la Măgurele a fost închis definitiv în anul 1997. Toate deșeurile radioactive de la Măgurele și Centrala Nucleară de la Cernavodă au fost duse la depozitul de deșeuri radioactive de la Băița, din județul Bihor, în inima Munților Apuseni.
Începând cu anul 1985, deșeurile radioactive au fost depozitate în două galerii ale minei de uraniu Băița. Depozitul este amplasat la o altitudine de 840 de metri. Cele două galerii, 50 și 53, fac parte dintr-o rețea extinsă de galerii de prospecțiune și exploatare a uraniului.
Galeriile de depozitare, împreună cu diferitele lor componente, izolează coletele cu deşeuri şi limitează eliberarea de radionuclizi din depozit în geosferă şi mediul înconjurător, potrivit lucrării de doctorat „Investigarea şi evaluarea riscului de contaminare indus de prezenţa Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive-Băiţa Bihor”, realizată de Bogdan Tudor Obreja.
Depozitul de la Băița, conform estimărilor, ar urma să fie închis în până la finalul anului 2025.
Construcția depozitului de la Saligny va începe în jurul anului 2025
Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive se chinuie de aproape un deceniu să finalizeze construcția primului depozit de deșeuri slab și mediu active. Dar lucrările nici măcar nu au început. Autoritățile au anunțat inițal că depozitul de deșeuri va fi construit în localitatea constățeană Saligny, iar lucrările vor fi finalizate în 2014.
Costurile maxime au fost estimate la nivelul anului 2009 la aproximativ 452 milioane euro. Depozitul urma să aibă o durată de viață de 300 de ani.
Dar proiectul a tot fost amânat din varii motive. Tot în anul 2009, Agenția Nucleară estima că investiția inițială pentru a porni exploatarea este de circa 69 milioane de euro. De atunci au trecut 13 ani, iar costurile estimate nu au mai fost actualizate.
Acum, Agenția Nucleară caută servicii de consultanță pentru elaborarea unui plan de acțiuni în vederea implementării unui depozit de deșeuri. Se estimează că lucrările la depozitul de la Saligny vor începe în jurul anului 2025. Atunci costurile vor fi cel puțin duble dacă luăm în calcul doar inflația.
Depozitul geologic va fi functional în 2055?
România are în plan construirea unui depozit geologic de mare adâncime în jurul anului 2055. În anul 2005, estimările preliminare arătau că investiția va fi cuprinsă între 2,88 și 4,4 miliarde de euro. Cât va costa la final, nu se știe deocamdată. Însă, din primele creionări se estimează că depozitul geologic va fi amplasa la o adâncime cuprinsă între 500 și 800 de metri. Acolo va fi depozitat în mod special combustibilul nuclear uzat. Potrivit Agenției Nucleare, depozitarea geologică la mare adâncime reprezintă cea mai sigură și durabilă opțiune pentru depozitarea deșeurilor nucleare.
În prezent, combustibilul nuclear uzat este depozitat intermediar în instalații speciale pe amplasamentul centralei de la Cernavodă. De aici ajunge în depozitul de la Băița.
Agenția Nucleară a strâns în jur de 200 de milioane de euro pentru depozite
Guvernul României a emis o Hotărârea de Guvern 1080 din anul 2007 prin care s-a decis ca producătorii de deșeuri nucleare să plătească o taxă de 0,6 euro pentru fiecare megawatt/oră de energie electrică produs. Banii se vor strânge pentru viitoarea dezafectare a unităților nucleare.
O altă taxă de 1,4 euro pe megawatt/oră vor fi alocați pentru contruirea și exploatarea ulterioară a depozitelor definitive pentru deșeuri radioactive. Cele două taxe sunt plătite în prezent doar de compania Nuclearelectrica, iar banii sunt colectați de Agenția Nucleară pentru Deșeuri Radioactive.
De la intarea în vigoarea a Hotărârii de Guvern 1080, în perioada 2007 până în iulie 2022, Nuclearelectrica a plătit taxe de peste 418 milioane de lei pentru dezafectarea celor două unități de la Cernavodă. Pentru depozitarea definitivă, Nuclearelectrica a plătit peste 976,4 milioane lei, echivalentul a 200 de milioane de euro.
Ce sunt deșeurile radioactive?
Deșeurile radioactive reprezintă materialele rezultate din activităţile nucleare, pentru care nu s-a prevăzut nicio întrebuinţare ulterioară. Acestea conţin sau sunt contaminate cu radionuclizi, atomi instabili ai unui element care se dezintegrează cu emitere de energie sub formă de radiații, în concentraţii superioare limitelor de exceptare reglementate de autorități. Deșeurile radioactive sunt produse în cadrul procesului de generare a energiei electrice din surse nucleare.
Din punct de vedere al radioactivității, caracterul nociv al deșeurilor poate varia de la perioade scurte de timp până la sute, mii sau chiar sute de mii de ani. Clasificarea deşeurilor radioactive se face ţinând cont de nivelul de radioactivitate şi de perioada de timp în care deşeul rămâne periculos
Sursa foto: Wikimedia Commons