Deputații din Comisia de Mediu se pregătesc să voteze marți legea compostului, având la bază Proiectul de Lege privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, PL-x 41/2020. Actul normativ este foarte important pentru România, care încearcă să evite amenzi costisitoare din partea Uniunii Europene, aplicarea sa contribuind semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a minimum 50% din totalul deșeurilor municipale.
Zero Waste România a lansat cu ocazia asta un apel la mobilizare și spune în comunicatul de presă remis că: “în forma propusă, aceasta este de fapt o lege a pseudocompostului - compus periculos pentru animale și om, potrivit, cel mult, pentru acoperirea gropilor de gunoi, nici într-un caz ca fertilizator pentru sol, pentru că este toxic. Unul dintre aceste amendamente propune utilizarea ca „îngrășământ” în agricultură, inclusiv în agricultura ecologică, a compostului obținut din deșeuri biodegradabile colectate în amestec. În plus, colectarea în amestec a biodeșeurilor contravine Directivei UE WFD 2018/851, art.22, care prevede colectarea separată la sursă, obligatorie până în 2023.”
„Numeroase studii, dar și practica, arată că doar separând resturile alimentare și deșeurile verzi în locuința/gospodăria cetățenilor, putem colecta biodeșeuri de o calitate suficientă pentru un compost necontaminat, benefic pentru sol și pentru o reciclare eficientă. Orice discuție despre eliminarea colectării separate a biodeșeurilor ar trebui exclusă, întrucât aceasta este o obligație impusă de art.22 al Directivei Europene 2018/851. De asemenea, prin separarea biodeșeurilor este optimizată colectarea separată prin reducerea semnificativă a cantității de deșeuri amestecate și recuperarea reciclabilelor, rezultând astfel hârtie/carton, plastic, sticlă etc. de mai bună calitate pentru industria reciclării.” - Dr. Enzo Favoino, Coordonator Științific, Zero Waste Europe.
Practica ne arată că sunt comunități în care gradul de colectare a crescut de la 1% la 61% în numai 3 luni, iar gradul de compostare de la 0% la 40% în aceeași perioadă. Educația stă la baza tuturor lucrurilor, iar rezultatele în comunitățile care pun preț pe educarea în sensul colectării a adulților și a copiilor sunt foarte bune. Acolo unde nu merge metoda educației, proastele obiceiuri ale oamenilor pot dispărea prin constrângere sau prin amenzi.
“De asemenea, în PL-x 41/2020 este propusă includerea unor deșeuri care nu sunt compostabile/biodegradabile ci denaturează calitatea compostului, precum uleiurile uzate, grăsimi vegetale și animale, deşeuri rezultate din prepararea şi prelucrarea cărnii, a peştelui şi a altor subproduse de origine animală inclusiv conţinutul intestinal, resturi de la prelucrarea pieilor, nămoluri de la stațiile de tratare a apelor de canalizare. Acestea au un impact negativ bine cunoscut, întrucât conțin chimicale deosebit de toxice pentru mediul acvatic, pentru sursele de apă și pentru sănătatea oamenilor și animalelor, chimicale cu grad mare de persistență în natură și în organismul uman (unele peste 20 de ani)” - Dr. Biolog Oriana Irimia, Coordonator Programe Schimbări Climatice, Zero Waste România. Asociația solicită sprijinul tuturor celor preocupați de sănătatea mediului și, implicit, de propria sănătate, pentru a transmite mesajul cu privire la necesitatea colectării separate la sursă a biodeșeurilor pentru obținerea unui îngrașământ curat, potrivit pentru utilizare în agricultură. Drumul corect este cel al colectării separate și al reciclării, în nici un caz al renunțării pe ideea că "românii nu ar fi în stare"! Educația, bonificația și constrângerea sunt metode care au funcționat în toate comunitățile și vor funcționa și la noi.
