În 2023, emisfera nordică a fost martora celei mai călduroase veri din ultimii 2.000 de ani, conform concluziilor unui grup de cercetători. Aceștia au utilizat inelele de creștere ale copacilor pentru a evalua temperatura extremă în comparație cu datele din trecut, conform greencommunity.ro.
Vara trecută a fost remarcabil de toridă. Deja știm că în emisfera nordică nu a fost înregistrată o vară mai călduroasă decât cea precedentă de la începutul înregistrărilor termice în jurul anului 1850.
Cercetătorii afirmă acum că vara din 2023 a fost cea mai fierbinte în ultimii 2.000 de ani, conform unui nou studiu publicat în revista Nature, care compară datele din 2023 cu o serie lungă de înregistrări termice din această regiune. Studiul se întinde în timp până în anul 1 d.Hr., folosind date obținute din inelele de creștere ale copacilor, conform The New York Times.
Perspectivă asupra variațiilor climei
Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania, și autor principal al studiului, explică: „Inelele de creștere ale copacilor ne oferă o perspectivă completă asupra variațiilor naturale ale climei.”
Creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, rezultată din arderea combustibililor fosili, este responsabilă pentru majoritatea creșterii recente a temperaturii globale. În cazul anului 2023, alte factori precum El Niño și o erupție vulcanică submarină ar fi putut contribui, de asemenea, la căldura excepțională înregistrată.
Datele obținute din inelele de creștere ale copacilor indică o creștere a temperaturii medii cu 2,20 grade Celsius între iunie și august 2023, față de perioada cuprinsă între anul 1 și 1890.
Temperaturi în creștere
De asemenea, vara trecută a înregistrat o temperatură medie cu 2,07 grade Celsius mai ridicată decât media perioadei cuprinse între 1850 și 1900, perioadă considerată de obicei drept linia de bază înainte de începutul schimbărilor climatice semnificative cauzate de activitățile umane.
Studiul sugerează că temperatura naturală a Pământului a fost chiar mai scăzută decât această linie de bază, utilizată adesea în discuțiile despre obiectivele climatice, cum ar fi limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste era preindustrială.
Copacii formează inele de creștere în modele distincte, cu inele mai luminoase la începutul verii și inele mai întunecate la sfârșitul acesteia. Fiecare pereche de inele reprezintă un an și oferă oamenilor de știință indicii despre schimbările climatice.
Descoperirea nu a fost complet surprinzătoare. Încă din ianuarie, oamenii de știință de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene au anunțat că anul 2023 este „foarte probabil” cel mai cald din ultimii 100.000 de ani.
Se caută informații relevante
Cu toate acestea, este puțin probabil să se confirme un record pe o asemenea perioadă lungă de timp, conform lui Jan Esper, coautor al studiului, cercetător în domeniul climatologiei la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania. El și alți doi cercetători europeni au argumentat într-un articol că compararea anuală pe o scară de timp atât de mare este dificilă cu metodele științifice actuale.
Nu toți sunt de acord că inelele de creștere ale copacilor oferă o imagine mai precisă a temperaturilor trecute decât înregistrările istorice.
Zeke Hausfather, un cercetător al Berkeley Earth, susține că: „Dezbaterile se concentrează mai mult pe aspecte academice decât pe aspecte practice”. „Reanalizarea temperaturilor din trecutul îndepărtat nu ne oferă prea multe informații relevante pentru efectele schimbărilor climatice actuale”, a adăugat el, citat de The New York Times.
Sursa foto: Shutterstock