Stiri

Catastrofa climatică ne bate la ușă

4
min
2/5/2022

După mai mult de un secol şi jumătate de dezvoltare bazată pe combustibili fosili, planeta s-a încălzit în medie cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, fenomen care a contribuit la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor şi inundaţiilor devastatoare.

În contextul sensibil al războiului din Ucraina, care expune dependenţa economiilor de combustibilii fosili, experţii ONU din domeniul climei, Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPPC), vor publica luni după-amiază o serie de scenarii în vederea limitării încălzirii globale şi a impactului deja devastator al acesteia, informează AFP.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat tranşant în ziua deschiderii discuţiilor celor 195 de state membre ale IPPC în urmă cu două săptămâni: dependenţa de petrol, cărbune şi gaz este o „nebunie'', ne informează Digi 24.

„Ne îndreptăm cu ochii închişi către catastrofa climatică” şi „dacă vom continua la fel, putem spune adio obiectivului de 1,5 grade Celsius. Cel de 2 grade Celsius ar putea fi de asemenea de neatins”, a insistat el, referindu-se la obiectivele Acordului de la Paris.

După mai mult de un secol şi jumătate de dezvoltare bazată pe combustibili fosili, planeta s-a încălzit în medie cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, fenomen care a contribuit la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor şi inundaţiilor devastatoare.

În prima parte a raportului său, publicată în august 2021, IPPC atrăgea atenţia asupra accelerării încălzirii globale, prezicând că pragul de +1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială ar putea fi atins deja în jurul anului 2030.

A doua parte, publicată la sfârşitul lui februarie, conturează un tablou mai mult decât sumbru al efectelor trecute, prezente şi viitoare asupra populaţiei şi ecosistemelor, subliniind că întârzierea punerii în aplicare a măsurilor reduce şansele unui „viitor locuibil”.

Cea de-a treia parte se va concentra pe posibile strategii în scopul frânării încălzirii globale, precizând posibilităţile concrete pentru marile sectoare de activitate (energie, transport, industrie, agricultură) fără a uita de problemele de acceptabilitate socială şi locul unor tehnologii precum captarea şi stocarea dioxidului de carbon, transmite Agerpres.

„La câte noi catastrofe trebuie să mai fim martori, câte rapoarte ştiinţifice vor mai fi necesare pentru ca liderii politici să recunoască într-un final că energiile fosile sunt adevăraţii vinovaţi pentru suferinţa umană de pe întreaga planetă”, a avertizat Namrata Chowdhary, din cadrul organizaţie nonguvernamentale 350.org.

„Reduceri masive ale emisiilor sunt indispensabile pentru a evita cel mai grav scenariu”, a adăugat ea.

Sunt necesare transformări majore în toate sectoarele economice, subliniază experţii. Transformări care trebuie demarate imediat pentru a spera respectarea obiectivelor Acordului de la Paris.

Peste 90% dintre ţările lumii se vor confrunta cu temperaturi extreme din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră

Aproape fiecare ţară din lume ar putea avea parte de unul din doi ani deosebit de călduroşi începând din 2030, potrivit unui studiu publicat la începutul lunii ianuarie în jurnalul Communications Earth and Environment. Cercetarea scoate în evidenţă responsabilitatea majoră pe care o au emisiile de gaze cu efect de seră de la principalii poluatori ai lumii.

92% dintre cele 165 de ţări studiate se preconizează că vor înregistra o dată la doi ani temperaturi extrem de ridicate. Aceşti ani sunt definiţi prin atingerea nivelului record aşteptat o dată la o sută de ani în epoca preindustrială, înainte de creşterea exponenţială a emisiilor rezultate din activitatea umană, responsabile de schimbările climatice.

O concluzie „care subliniază urgenţa şi demonstrează că ne îndreptăm către o lume mult mai caldă pentru toată lumea”, a declarat Alexander Nauels, de la organizaţia neguvernamentală Climate Analytics, coautor al studiului.