Ministrul Mediului a explicat care sunt riscurile dacă fermierii români continuă să se opună împăduririi terenurilor agricole şi ce beneficii au dacă încetează să se împotrivească.
Tanczos Barna a spus că Ministerul Mediului intenţionează să împădurească 56.000 de hectare de terenuri agricole.
„Sunt foarte multe primării sau foarte mulţi fermieri care nu sunt de acord să renunţe la terenul agricol, pur şi simplu nu vor să transforme terenurile agricole în păduri. Toată lumea trebuie să înţeleagă că fără pădure şi fără restabilirea acelui echilibru care cândva, acum sute de ani a existat şi în partea de sud a României şi în zonele care astăzi sunt deşertificate, nu putem avea succes pe termen lung”, a spus Barna în timpul emisiunii „Tema Zilei” la TVR Info.
„Vor creşte şi mai mult suprafeţele care vor fi deşertificate, va creşte şi mai mult riscul de a avea inundaţii sau secetă severă în anumite zone, pentru că odată stricat echilibrul natural, e foarte greu de restabilit. Este nevoie de păduri în toate zonele ţării, inclusiv în zonele în care sunt 30%; şi acolo trebuie să ajungem undeva la 35-40%, nemaivorbind de judeţele din sud, unde procentul de pădure este undeva la 5-10%”, a spus Ministrul Mediului.
Câţi bani primesc fermierii pentru fiecare hectar de pădure nouă
În aprilie 2022, executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de urgență pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Sub acest cadru legislativ, proprietarii de terenuri agricole primesc anual o primă în valoare de 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă, timp de 20 de ani.
Suprafaţa terenurilor degradate împădurite din România era în 2020 de doar 200 de hectare, o scădere substanţială comparativ cu 2014, când suprafaţa era de 2.355 de hectare.
Pe lângă necesitatea împăduririlor pentru a reduce efectele poluării asupra sănătăţii şi riscurile schimbărilor climatice, România are şi obligaţia legală de a împăduri şi reîmpăduri 25.000 de hectare până la sfârşitul acestui an. Mai mult, între 2024 şi 2026, ţara noastră are obligația să realizeze lucrări de împădurire și reîmpădurire pe alte 31.700 de hectare, în conformitate cu prevederile PNRR.
Suprafaţa totală de 56.700 de hectare de teren împădurit poate cuprinde terenurile agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente; terenurile agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora; terenurile situate în fondul forestier național, cu o suprafață de cel puțin 0,5 hectare, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure și care necesită o refacere a potențialului forestier prin împădurire; şi terenurile agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecție.
„Această primă de sechestrare de carbon, care este o noutate şi la nivel european, este o invenţie românească. Această finanţare de sechestrare de carbon a fost printre primele care au fost apreciate, inclusiv de specialiştii europeni. Este nevoie de păduri, avem o finanţare pentru realizarea plantaţiei şi pentru îngrijirea timp de cinci ani, avem o finanţare pe 20 de ani prin care asigurăm un venit sigur, constant pentru fermieri şi eu cred că, până la urmă, va înţelege toată lumea că finanţare există, nevoie este şi vom putea realiza cele 56.000 de hectare”, a spus Tanczos Barna miercuri.
„Noi din decembrie am deschis acest program pentru beneficiari. În prima rundă am primit cereri pentru 5.000 şi ceva de hectare. Săptămânile trecute, în urma campaniei pe care o desfăşurăm împreună cu colegii mei secretari de stat care se duc prin toate judeţele, în aproape toate primăriile sau cheamă 10-20 de primării la o prezentare, au mai venit cereri pentru peste 3.000 de hectare”, a adăugat ministrul.
Este birocraţia o piedică pentru împăduriri?
Răspunzând criticilor, care spun că, din cauza birocraţiei, nu se vor putea efectua plantări anul acesta decât toamna, Barna a spus că vremea neobişnuită din ultimele zile a mutat startul împăduririlor, astfel că acestea se vor putea realiza şi în această primăvară.
„Sunt două perioade de plantare, perioada de primăvară, perioada de toamnă. Primele contracte au fost semnate, şi mâine semnăm contracte pentru reîmpăduriri, ca să mai prindem această perioadă de plantare. Norocul nostru cu zăpada de acum, pentru că se mută cu o săptămână-două perioada de plantare, deci putem să mai semnăm contracte de finanţare”, a spus el.
„Birocraţia da, ne creează bătăi de cap, nu e simplu să plantezi o pădure, trebuie alese speciile, trebuie alese speciile care corespund zonei respective, aici trebuie să vină un specialist, un sivicultor care să facă un plan minim de împădurire, ce suprafaţă, ce mix de specii, după care parcurgem o procedură minimă de avizare de mediu. Acea procedură a fost la început complicată, au înţeles şi colegii noştri din Agenţia pentru Protecţia Mediului sau AFM-urile judeţene care sunt paşii, acolo lucrurile se rezolvă, vom rezolva şi discuţiile, problemele cu agricultorii, cu direcţiile agricole şi eu sunt convins că va porni programul aşa cum trebuie şi vom avea rezultate”, a adăugat Ministrul Mediului.
Foto: master1305/Freepik