Stiri

Agenda economică a schimbărilor climatice afectează companii care generează 40% din valoarea adăugată a economiei din România

4
min
15/7/2021

Mugur lsărescu: „Băncile centrale pot contribui semnificativ la progrese în domeniul schimbărilor climatice prin susținerea finanțărilor verzi și descurajarea celor din sectoarele carbon-intensive”.

Companiile care sunt supuse unor riscuri în contextul agendei schimbărilor climatice generează 40% din valoarea adăugată brută din economia românească, reiese dintr-un raport prezentat recent de Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

Aproape 40% din valoarea adăugată brută creată în țară este generată de firme care se află la risc în cadrul acestui proces, iar aceste firme dețin aproape 50% din activele din economia românească. Acest proces al tranziției verzi are oportunități, dar trebuie să se manifeste în mod ordonat pentru a gestiona și provocările”, a declarat Florian Neagu.  

Problema sustenabilității nu este tratată încă unitar nici măcar în cercurile specializate. Nu avem altă soluție decât să ne adaptăm din mers. Nu putem localiza exact problema schimbărilor climatice, un subiect mult prea complex și controversat încă”, a precizat acad. Mugur lsărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Președintele Consiliului General al CNSM.

Raportul a fost realizat de Grupul de lucru CNSM (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială) pentru sprijinirea finanțării verzi din care au făcut parte 90 de persoane, specialiști ai BNR, dar și ai ministerelor de resort, Administrației Prezidențiale, BNR, ASF, instituțiilorde credit, finanțatorilor internaționali (BERD, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Mondială), sectorului privat și asociațiilor de profil.

Proiectele verzi identificate de acești specialiști și care ar urma să fie implementate în următorii ani însumează aproximativ 60 de miliarde de euro.

Ca și comparație, 60 de miliarde de euro înseamnă toate investițiile făcute de guvern în ultimii opt ani. Este o oportunitate grozavă și pentru schimbarea structurală a economiei, dacă reușim să implementăm aceste proiecte, dar și pentru dezvoltarea sistemului financiar”, a declarat Neagu, coordonatorul raportului.

El a avertizat că orice întârziere în ceea ce privește implementarea acestor proiecte riscă să afecteze efectele benefice asupra economiei: ”Dacă proiectele s-ar implementa din 2024 în loc de 2022, eficiența și efectele pozitive pentru economia românească se reduc semnificativ. S-ar reduce efectele pozitive asupra economiei cu mai bine de 33%. De aceea, în următoarele șase luni, 70-75% din planul propus în raportar trebui implementat ”.

În cadrul acestui raport s-au realizat și o serie de evaluări cu privire la potențialele riscuri ale procesului de decarbonizare, în special asupra sistemului financiar, analizând un scenariu în care taxa pe emisiile de dioxid de carbon ar ajunge la 75 de euro.

Concluziile noastre arată că rentabilitatea activelor la nivelul economiei s-ar reduce de la +7 cât este în prezent la -5. Această cifră ascunde perdanți care ar obține o rentabilitate de aproape -20%și ar ascunde și câștigători ai acestei tranziții, rentabilitatea urcând spre 9-10%. Probabilitatea de nerambursare ar ajunge pentru firmele din sectoarele carbon-intensive la o valoare asemănătoare crizei din 2008”, a declarat Florian Neagu.

O veste bună este însă că cele mai multe expuneri pe care băncile le auasupra firmelor din sectoarele carbon-intensive sunt pe termen scurt.

Ponderea activelor verzi înportofoliul băncilor românești e undeva la 3%, în timp ce media la nivel european e mai mult decât dublu, 7-8%.

Băncile din România finanțează verde în special în sectorul imobiliar. Partea de industrie este mai puțin prezentă. Avem expuneri verzi importante pe credite imobiliare date populației și credite imobiliare date firmelor”, a concluzionat directorul BNR.