Stiri

29 septembrie - Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU)

4
min
30/9/2020

Cu mâncarea irosită într-un an în România, se poate hrăni populația orașului Cluj-Napoca timp de 20 de ani.

Ziua de astăzi marchează necesitatea de a trage un semnal de alarmă la nivel global asupra obligației de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele, pentru sustenabilitatea lanțurilor alimentare. Obiectivul ONU este să crească gradul de conștientizare față de importanța problemei și a soluțiilor posibile și promovarea eforturilor globale și a acțiunilor colective în vederea atingerii obiectivului de dezvoltare durabilă Ținta 12.3, care vizează reducerea cu 50% a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de retail şi consumator până la 2030. Pandemia de coronavirus continuă să genereze o serie de provocări majore în ceea ce priveşte securitatea alimentară în multe ţări, întreruperi în lanţurile de aprovizionare, măsuri de carantină, reducerea activității în lanțul HoReCa etc. Toate aceste măsuri au dus la pierderea pieţelor pentru producători şi distribuitori, făcând situaţia şi mai dificilă în raport cu nivelul ridicat de risipă alimentară, se precizează într-o analiză Agrepres. În ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, cumpărarea şi stocarea de către consumatori a alimentelor ca urmare a stării de panică, supermarketurile, care sunt adesea donatori cheie pentru băncile de alimente, s-au luptat să-şi păstreze rafturile aprovizionate şi nu au mai reuşit să doneze alimente.

Trebuie să fim conştienţi de importanţa pierderii şi risipei de alimente acum mai mult ca niciodată şi să promovăm eforturile globale în vederea soluţionării acesteia. Provocările pentru atingerea Obiectivului 12.3 sunt uriașe. Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foamete a crescut, începând din 2014, iar tone de alimente comestibile au fost pierdute sau irosite zilnic. Impactul multidimensional al risipei alimentare are la bază utilizarea ineficientă a resurselor și nesustenabilitatea lanțurilor alimentare. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozite duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice. Este una din cele mai ample probleme globale contemporane. O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume. 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată, potrivit www.un.org. Conform estimărilor Food Waste Combat, în România, unde 5 milioane de oameni trăiesc la limita sărăciei, mâncarea irosită sau aruncată este de 130 kg pe an pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă aproximativ 6.000 de tone pe zi. Cu mâncarea irosită într-un an în România, se poate hrăni populația orașului Cluj-Napoca timp de 20 de ani.